1. Abandon: Abandonul fizic înseamnă să fii lăsat singur, să fii lăsat în urmă sau abandonat (acesta este genul de abandon care se petrece cel mai adesea în copilărie). Copilașul s-a simțit abandonat când a fost lăsat de mama lui o zi întreagă la creșă. Abandonul emoțional înseamnă să fi renunțat, să te fi retras, să te fi izolat sau să fii tu cel care a fost abandonat emoțional. Este sentimentul de a fi fost „lăsat în urmă” într-o formă non-fizică. Acest lucru este valabil și în cazul abandonului financiar. Ea s-a simțit abandonată de el atunci când el a refuzat să discute despre problemele din căsnicia lor. Studentul s-a simțit abandonat când părinții săi au încetat să-i mai plătească taxele de școlarizare.
2. Abuz asupra propriei persoane: Abuzarea emoțională a propriei persoane presupune angajarea în dialoguri interioare negative, autoînvinovățire. Ea se abuza singură spunându-și să nu mai fie tot timpul atât de proastă. Abuzul fizic asupra sinelui înseamnă maltratarea propriului corp prin utilizarea de substanțe care dau dependență; neglijarea propriului corp lipsindu-l de somn, neoferindu-i o dietă sau o nutriție adecvată, muncind mai mult decât ar trebui sau peste capacitatea proprie; pedepsirea sau taxarea excesivă a propriei persoane. Acest abuz poate fi considerat că ar ajuta la ispășirea „păcatelor”, reale sau imaginare și de obicei este alimentat de furie. El și-a abuzat corpul muncind prea mult și neodihnindu-se suficient.
3. Agitație: Senzație de neliniște sau teamă nefiresc de acută; frică; timiditate; senzație de nervozitate sau de încordare.
4. Amărăciune: O atitudine aspră, dezagreabilă sau cinică. Sentiment de furie sau de ranchiună din cauza experiențelor dureroase sau nedrepte.
5. Anxietate: Sentimentul că ceva nu e în regulă, dar nu știi ce anume. O neliniște generală sau o presimțire, o teamă de necunoscut, o teamă căreia nu îi cunoști sursa. Se simte anxioasă și temătoare tot timpul, fără vreun motiv clar.
6. Atitudine defensivă: O stare de rezistență la atac sau de protejare a propriei persoane. Sensibilitate la amenințarea cu critica sau la rănirea egoului. Mereu în gardă în fața amenințărilor reale sau imaginare la adresa propriei persoane, fizice și/sau emoționale.
7. Conflict: Conflictul intern este o luptă mentală și emoțională purtată în interiorul ființei, care ia naștere în urma unor cerințe sau impulsuri opuse. El simțea o stare de conflict interior cu privire la acceptarea noului loc de muncă. Conflictul exterior înseamnă să lupți, să nu fii de acord cu ceva/cineva sau cineva să nu fie de acord cu tine, să te lupți sau să te cerți. Ea și fostul ei soț se află într-un conflict continuu cu privire la custodia copiilor lor.
8. Confuzie: A avea un sentiment de dezorientare sau de ceață, a nu avea siguranța opțiunilor, a simți o lipsă de claritate, a avea un sentiment de perplexitate sau de nedumerire.
9. Copleșire: Senzația de a fi copleșit, mental sau emoțional; extrem de stresat; copleșit de o forță superioară, sentimentul de împovărare excesivă.
10. Depresie: O stare adesea cauzată de „furie direcționată către sine”. Incapacitatea de a simți bucurie sau entuziasm. O stare negativă, cu nivel scăzut de energie, cauzată de sentimente negative constante.
11. Desconsiderat: Sentimentul că ai fost tratat cu indiferență crasă; lipsă de recunoștință sau de mulțumire pentru ceva ce ai realizat. Similar cu sentimentul de a fi ignorat sau că cineva a profitat de tine.
12. Descurajare: Sentimentul de lipsă de curaj, de speranță sau de încredere. Lipsa curajului fizic sau spiritual. Lipsă de curaj pentru a încerca ceva sau a face vreun demers.
13. Devalorizare (nu merit): Sentimentul că nu ești suficient de bun, că ești sub o anumită demnitate; când simți că nu meriți sau că ești necredibil, nevrednic, lipsit de valoare sau nepotrivit, inadecvat.
14. Disperare: Pierderea completă a speranței, sentimentul de profundă nefericire și o incapacitate de a putea primi ajutor sau consolare.
15. Dor, tânjire, năzuință: Să-ți fie dor de ceva sau cineva; o tânjire, o dorință sau o durere; o dorință puternică de a avea ceva ce nu ai. Ea tânjea după o altă viață. Lui i-a fost foarte dor de ea cât timp a fost detașată în străinătate.
16. Efort nerecunoscut: Când munca, realizarea sau eforturile cuiva nu sunt acceptate sau recunoscute. Când cineva face tot ce-i stă în putință și tot nu e considerat suficient de bun. Un sentiment de lipsă de apreciere. Lipsa sentimentului de aprobare sau validare.
17. Eșec: Când cineva nu reușește să obțină succes sau realizarea unui lucru așteptat, încercat sau dorit. Când căsnicia lor s-a terminat, ea a simțit acest lucru ca pe un eșec. Când și-a pierdut locul de muncă, el a simțit acest lucru ca pe un eșec în a-și susține familia. Fata era supărată din cauză că a picat (a eșuat la) examenul de științe.
18. Exaltare: O încântare mare, care este prea puternică pentru corp; o bucurie care este un șoc pentru sistem. Senzația de bucurie copleșitoare m-a lăsat tablou și fără suflare.
19. Frustrare: Când te simți exasperat, hărțuit sau ofensat. Când te simți blocat ori incapabil să avansezi, când simți că ai ajuns într-o fundătură în urma unei schimbări pe care ai făcut-o sau în urma atingerii unui obiectiv ori a unei ținte.
20. Furie: Un sentiment puternic de neplăcere și ostilitate, de obicei născut dintr-o nedreptate, reală sau percepută ca reală. Furia ia naștere atunci când ne simțim trădați sau ia forma unei protecții atunci când suntem răniți, când ne e teamă sau când ne aflăm în negare.
21. Gelozie: Resentimente față de succesele, realizările sau avantajele altora; invidie. Teama de rivalitate sau de infidelitate, însoțită de suspiciuni. Apare din frica de a nu fi iubit și/sau din insecuritate.
22. Groază: O emoție puternică de alarmă, dezgust sau indignare cauzată de ceva înfricoșător sau șocant (de exemplu, un eveniment de o violență extremă sau de cruzime). Ea s-a îngrozit când a văzut accidentul de mașină.
23. Indecizie: Incapacitatea de a alege; oscilare între o alegere și alta. Provine din lipsa de încredere în sine sau din îndoiala de a fi capabil de o decizie bună. Ea era indecisă pentru că nicio opțiune nu părea mai bună decât cealaltă.
24. Inimă frântă: Suferință și durere în suflet; tulburare, de obicei ca rezultat al dificultății sau tristeții într-o relație. Resimțită ca o senzație fizică de zdrobire sau de arsură în piept.
25. Insecuritate creativă: Sentimentul de nesiguranță sau de lipsă de încredere în sine cu privire la concepere sau dezvoltare, oricare ar fi domeniul, cum ar fi relații, familie, sănătate, bani sau eforturi profesionale ori artistice. Un sentiment de nesiguranță care apare și blochează procesul creativ. Blocajul pe care îl experimenta în actul scrierii era cu siguranță cauzat de o insecuritate creativă.
26. Insecuritate: Lipsa încrederii; conștiință de sine; timiditate. Sentimentul de nesiguranță în fața pericolului sau de ridicol.
27. Iritare: Enervare, exasperare, contrariere, supărare, agresiune, ofticare. Sunt foarte nervos pentru că mi-ai zgâriat mașina; nu pot suporta acest tip de comportament iresponsabil.
28. Iubire neprimită: Sentimentul că iubirea ți-a fost respinsă. Sentimentul că nu ești dorit, că nu are nimeni grijă de tine sau că nu te acceptă; o lipsă a iubirii, când aceasta este dorită, așteptată. Ea era topită după el, dar el nici nu știa că ea exista, așa că dragostea ei nu a fost primită. El a încercat să-și iubească mama, dar ea era indisponibilă emoțional, așa că dragostea lui nu a fost primită de ea.
29. Încăpățânare: O persoană dificilă, rigidă, incapabilă sau care nu vrea să ierte, îndărătnică, încăpățânată, care nu lasă de la ea.
30. Îngrijorare: Frământare din cauza dificultăților sau problemelor; disconfort sau anxietate în legătură cu o situație sau o persoană; preocupare extremă pentru posibile probleme; îngrijorare pentru o persoană dragă aflată într-o posibilă dificultate.
31. Întristare: Regret; suferință cauzată de pierdere, dezamăgire sau doliu; trăiri sau exprimări ale doliului, nefericirii sau tristeții.
32. Învinovățire: A fi învinuit înseamnă a fi considerat responsabil, a fi acuzat sau a fi găsit vinovat pentru ceva (chiar dacă de fapt nu ești vinovat). Ea simțea că toată lumea o învinuia pentru acțiunile soțului ei. A învinui pe altcineva înseamnă a-l considera responsabil, a-l acuza, a-l învinovăți, a arunca responsabilitatea asupra cuiva pentru a evita să îți asumi tu însuți responsabilitatea. Aceasta este o emoție-cheie în crearea unei mentalități de victimă și poate duce la afectarea puterii personale. Eram copleșit de nevoia de a-mi învinui sora pentru acea situație și nu eram dispus să admit că era vina amândurora. A te învinui pe tine însuți înseamnă a găsi că vinovatul ești chiar tu, ceea ce poate favoriza apariția emoțiilor de abuz asupra sinelui și a depresiei. El simțea că purta vina pentru tot ceea ce s-a întâmplat vreodată rău familiei sale.
33. Jale, doliu (tristețe cauzată de pierderea unei persoane dragi): Suferință cauzată de pierderea cuiva drag, de destrămarea unui vis, de un dezastru, un ghinion,.... O reacție universală în fața unei pierderi grele. Poate să se ivească și în urma unei așteptări neîmplinite. Fata a jelit pierderea tatălui ei. Femeia a simțit ca un doliu după ce și-a pierdut casa în urma inundațiilor. S-a simțit foarte îndurerat în urma deciziei teribile pe care a luat-o fiul lui.
34. Lehamite, dezgust: Un sentiment de dezaprobare și dezgust atunci când bunul-gust sau simțul moral este ofensat. O aversiune puternică. Ea s-a simțit dezgustată când criminalul a fost achitat.
35. Lipsa speranței: Lipsit de orice speranță. A nu avea așteptări de bine. A nu vedea perspectiva vreunui remediu sau leac; lipsa unei perspective de schimbare sau de îmbunătățire. Ea a început să se simtă lipsită de speranță după ce și-a depus candidatura pentru atât de multe locuri de muncă, dar nu a primit nicio ofertă.
36. Lipsit de valoare (bun de nimic): Lipsit de importanță sau valoare; lipsit de caracter, de calitate sau de vreun motiv de apreciere; bun de nimic.
37. Lipsă a controlului: Lipsa autocontrolului se manifestă atunci când cineva nu își poate controla propriul comportament, existând posibilitatea să nu fie conștient de propriile tendințe sau abilități distructive. Cheltuielile îi scăpaseră de sub control. Ea și-a pierdut controlul și l-a pălmuit. Lipsa de control asupra circumstanțelor este un sentiment de pierdere a terenului sau de incapacitate de a controla sau schimba ceea ce se întâmplă. Senzația că altcineva sau altceva îți determină cursul vieții. Ea nu avea niciun control asupra deciziei pe care au luat-o ei. El a pierdut controlul mașinii când aceasta a derapat pe șoseaua înghețată.
38. Lipsă de consistență: Slab, apatic; nehotărât; indecis; ezitant; lipsit de tărie de caracter. Neconvingător; lipsit de coloană vertebrală, superficial.
39. Lipsă de susținere emoțională: Sentimentul de lipsă de sprijin, ajutor sau încurajare; sentimentul de lipsă de susținere atunci când ai această nevoie; senzația că povara este prea grea pentru a o suporta de unul singur. De asemenea, poate apărea sentimentul unei lipse de susținere din partea propriului corp în cazuri de boală, slăbiciune fizică sau lipsă de forță emoțională ori psihică.
40. Mândrie: O stimă de sine exagerată, bazată pe o superioritate a propriei persoane sau pe merite, reale ori imaginare; vanitate sau dorință excesivă de a fi observat, lăudat ori aprobat; sentimentul de superioritate în fața celorlalți; aroganță; persoana care știe tot, care nu mai are ce învăța; care are întotdeauna dreptate; care se așteaptă să fie creditat cu mai mult decât merită; îi tratează pe ceilalți cu dispreț sau desconsiderare; a fi într-o stare de rezistență față de ceilalți, în special față de Dumnezeu sau Creator. O cantitate sănătoasă de mândrie (respect de sine sau stimă de sine) este un lucru bun, iar acest tip de mândrie de obicei nu se transformă într-o emoție captivă (deși se poate transforma dacă mândria sănătoasă este rănită). L-a rănit în mândria lui când l-a părăsit pentru un alt bărbat. Ea era o femeie mândră și nu ar fi permis nimănui nici cea mai mică greșeală.
41. Neputință: Când te simți lipsit de putere sau simți că îți e dincolo de puterile tale să te ajuți pe tine însuți. A nu beneficia de ajutorul sau de protecția cuiva. O emoție obișnuită pentru cei care suferă de „mentalitatea de victimă”. Sentimentul incapacității de a schimba circumstanțele sau starea. Ea a simțit că-i e cu neputință să aducă o schimbare situației în care se găsea.
42. Oroare: Frica de ceva ce urmează să se întâmple. Teama de ceva din viitor, de obicei real, dar uneori necunoscut. Perspectiva de a merge la reuniunea de liceu și de a se confrunta cu agresorii care l-au chinuit era ceva oribil.
43. Oropsire: Când te simți profund nefericit sau simți că ai fost abandonat, uitat. Tristețe și singurătate pe fondul unui abandon, a dezolării sau vidului interior. O deznădejde dublată de singurătate.
44. Panică: O teamă bruscă și copleșitoare care produce comportament isteric, gânduri iraționale de teamă sau simptome fizice, cum ar fi tremuratul și hiperventilația; o senzație puternică de dezastru iminent.
45. Plâns: Este vorba despre actul fizic de a exprima durerea. Un răspuns la durere sau suferință care include o revărsare de emoții, creând adesea o senzație fizică în gât, piept și/sau diafragmă. O reacție la neputință. Adesea devine captiv atunci când nu îți dai voie să plângi.
46. Plăcere, desfrâu: Dorință sexuală intensă sau poftă; o dorință copleșitoare sau tânjire (de exemplu, poftă de putere); pasiune; lăcomie. Pofta lui de putere îi scăpase de sub control. Victima abuzului sexual a absorbit emoția de desfrâu a agresorului.
47. Ranchiună, resentimente: Un sentiment de neplăcere sau de indignare față de cineva sau ceva considerat cauza unei răniri sau insulte; amărăciune pentru tratare nedreaptă; refuzul de a ierta. Această emoție vine adesea însoțită de animozitate - o rea-voință care se manifestă prin acțiune, ostilitate puternică sau antagonism. El avea resentimente față de copii pentru că nu participau niciodată la treburile casnice.
48. Rătăcire: Incapacitatea de a vedea cursul corect sau acceptabil; fără direcție. Rătăcirea fizică apare cel mai adesea în copilărie. Băiatul se rătăcise și nu își putea găsi drumul spre casă. Rătăcirea emoțională se referă la sentimentul de incapacitate de a vedea decizia sau direcția corectă, de a nu putea găsi stabilitatea emoțională. El s-a simțit fără nicio direcție după moartea soției sale.
49. Respingere: Sentimentul de a fi refuzat, neacceptat sau respins; dat la o parte ca fiind inutil sau lipsit de importanță; lepădat; nedorit; abandonat.
50. Rușine: Sentimentul că ești inadecvat, defect sau dezonorant; sentimentul dureros de a fi făcut sau de a fi trăit ceva dezonorant, impropriu sau prostesc; dizgrație; umilință; motiv de regrete. Cea mai joasă vibrație dintre toate emoțiile. Conduce la vinovăție, depresie și chiar la sinucidere.
51. Spaimă: Frică intensă, acută, copleșitoare; spaimă extremă; semnal de alarmă. Ea s-a înspăimântat când și-a dat seama că era pe punctul de a face accident cu mașina.
52. Stimă de sine scăzută: O evaluare negativă a valorii propriei persoane; focalizarea pe propriile defecte; lipsă de respect pentru sine; lipsă de încredere; lipsă de iubire de sine.
53. Șoc: O tulburare bruscă sau violentă a emoțiilor sau a sensibilităților; surpriză extremă; un sentiment de traumatizare sau de uimire.
54. Teamă: O emoție cu un puternic efect stresor, care apare în contextul unui pericol iminent, a unui lucru rău sau a suferinței; amenințarea poate fi reală sau imaginară.
55. Trădare: A te simți trădat înseamnă că ți-a fost distrusă încrederea, că o persoană în care aveai încredere te-a abandonat sau te-a rănit. M-am simțit trădată când am aflat că el m-a mințit. A trăda pe cineva înseamnă a-i înșela încrederea cuiva sau a nu-i lua apărarea, a da dovadă de lipsă de loialitate sau a-i încălca intimitatea cuiva, a abandona pe cineva care are încredere în tine. Ea a simțit trădarea pe care o comisese împotriva prietenei ei și a rămas cu acea emoție captivă în propriul ei corp. Trădarea de sine înseamnă încălcarea propriei tale integrități, acționarea împotriva propriilor tale principii, abuzarea propriului tău corp sau suflet. El a furat banii și a avut un sentiment puternic de trădare a propriei sale conștiințe.
56. Tristețe: Nefericire, durere, suferință emoțională, jelire.
57. Umilință: O pierdere dureroasă a mândriei, demnității sau a respectului de sine; sentiment de mortificare, de stânjeneală.
58. Ură: Dezgust sau dispreț. A simți o antipatie sau o aversiune profundă. Apare adesea ca rezultat al „iubirii rănite”. Adesea, ura se manifestă mai degrabă față de o situație decât față de o persoană (de exemplu, ura față de comportamentul cuiva, față de circumstanțe nedrepte etc.). Ura împotriva propriei persoane provoacă adesea depresie, comportamente distructive, dependențe și boli.
59. Vinovăție: Sentimentul că ceva ai făcut greșit sau că ai comis o ofensă. Asumarea responsabilității pentru acțiunile dăunătoare făcute de altcineva (de exemplu, abuz, divorțul părinților, un deces, etc.). Deseori însoțită de sentimente de depresie, rușine și abuz asupra propriei persoane.
60. Vulnerabilitate: Sentimentul de a fi expus răului, fie emoțional, fie fizic; sentimentul de nesiguranță sau de instabilitate.